Prezentul ghid de iniţiere şi administrare a unei afaceri în mediul rural vizează dezvoltarea şi administrarea unei ferme organice, de produse bio. Produsele bio au început să ocupe un loc semnificativ în piaţa alimentelor la nivel global. Rata de creştere a acestora în ultimii ani este de 19%-20%. La nivel global, SUA deţine cea mai mare piaţă organică, în timp ce la nivel european piaţa organică este dominată de Germania, Italia, Franţa şi de Marea Britanie. În ce priveşte ţara noastră, cercetătorii au confirmat, în urma unor analize, că solul românesc este net superior celui din Italia din punctul de vedere al calităţilor pedologice. 

Agricultura ecologică (sau organică, sau bio) a apărut ca răspuns la neîncrederea populaţiei la nivel global în politicile şi măsurile de siguranţă alimentară. Această neîncredere a apărut în urma îmbolnăvirilor frecvente cauzate de consumul de produse alimentare care conţineau substanţe dăunătoare pentru sănătate, precum dioxina, trichinele, salmonele etc. În plus, tehnologiile industriale de tip intensiv, care urmăreau fertilizarea în exces a terenului agricol, şi adăugarea substanţelor biostimulatoare (hormoni, antibiotice etc.) în alimentaţia animalelor în scopul forţării producţiei, au contribuit și ele la îmbolnăvirea populaţiei. 

Această intervenţie necorespunzătoare a omului este considerată a fi principala cauză a degradării calităţii produselor biologice. Agricultura ecologică pune astfel accentul pe calitatea naturală a produselor, în producţia cărora nu apelează la îngrăşăminte chimice, pesticide, aditivi, substanţe biostimulatoare pentru animale, medicamente sau organisme modificate genetic. 

Scopul agriculturii ecologice, după cum reiese din acest ghid, este de a asigura protecţia resurselor naturale, precum şi a sănătăţii consumatorilor prin intermediul unor sisteme agricole echilibrate, diversificate şi durabile. Agricultura ecologică vizează obţinerea produselor vegetale şi animale neprocesate, dar şi procesate (pentru consum), precum şi obţinerea materiilor prime furajere în scopul hrănirii animalelor. Printre principiile aflate la baza producţiei agroalimentare ecologice se află: 

• eliminarea tehnologiilor chimice şi toxice, precum şi a organismelor modificate genetic;
• realizarea asolamentelor destinate soiurilor şi speciilor cu grad înalt de adaptabilitate şi rezistenţă; 
• îmbunătăţirea fertilităţii naturale a solului;
• extinderea sistemului de producţie ecologică prin integrarea creşterii animalelor;
• resursele energetice convenţionale vor fi utilizate într-un mod cât mai eficient şi economic, urmând să fie înlocuite treptat de energia neconvenţională şi de produsele secundare refolosibile;
• utilizarea tehnologiilor destinate creşterii animalelor care să răspundă şi să satisfacă cerinţele fiziologice, de mediu şi de comportament ale diferitelor specii şi rase.

Beneficiile privind practicarea şi sprijinirea agriculturii ecologice evidenţiate în cadrul acestui ghid sunt: 

1. reducerea substanţelor toxice, atât la nivelul apei, aerului şi solului, cât şi la nivelul organismului uman;  
2. reducerea până la eliminarea completă a poluării din cadrul fermelor şi chiar şi din afara zonelor agricole;
3. protejarea generaţiilor următoare;
4. dezvoltarea unui sol sănătos, prin tratarea sa cu produse organice, bogate în vitamine şi minerale;
5. producerea unor alimente sănătoase şi gustoase;
6. agricultura ecologică poate fi adaptată uşor fermelor de familie;
7. oferă protecţie împotriva produselor nesănătoase (clonate sau produse genetic);
8. scoate în evidenţă specificul locului de provenienţă;
9. ajută la promovarea biodiversităţii;
10. promovează cultura agriculturii.

În România, piaţa produselor bio se afla încă la început. Magazinele dedicate acestora sunt puţine, fiind prezente în principal în mediul online, iar oferta de produse este scăzută. Cu toate acestea, cererea de produse bio este în creştere. 

Pentru dezvoltarea unei ferme organice, în momentul alegerii culturilor trebuie să se ţină cont de: scopuri, obiective, factorii fizici, financiari şi de management, aspectele privind cultivarea şi aspectele privind tipul de firma potrivită obiectivelor şi resurselor disponibile. 

Pe lângă setarea scopurilor fermei ecologice, trebuie stabilit volumul afacerii şi perioada exactă în care va fi realizat volumul respectiv. Printre cei mai importanţi factori care trebuie avuţi în vedere în momentul realizării unui plan de afaceri se număra resursele necesare (teren, forţă de muncă şi capital), climă, apă, abilităţile de management, structura fermei, echipamentele şi utilajele necesare, piaţa şi accesul la informaţii. 

Activitatea de marketing trebuie pornită încă din faza incipientă a afacerii. Activitatea  va viza produsul (să fie potrivit pieţei şi cererii clienţilor), preţul produsului şi metodele de promovare (crearea unei imagini favorabile a afacerii şi a produselor). Produsele vor putea fi comercializate prin vânzare directă, prin desfacere în magazine specializate, prin intermediul magazinelor bio on-line, prin înfiinţarea unui stand propriu de desfacere, prin livrarea pe bază de abonament lunar sau săptămânal, printr-un coş valoric săptămânal sau prin intermediul unei ferme bio sprijinită de comunitate. 

Uniunea Europeană va acorda un sprijin nerambursabil pentru creşterea şi dezvoltarea agriculturii ecologice. Pentru accesarea finanţării oferite, trebuie parcurse următoarele etape: 

1. Identificarea tuturor surselor de finanţare – fie pentru dezvoltarea unei noi afaceri, fie pentru extinderea sau îmbunătăţirea activităţii unei afaceri existente;
2. Elaborarea proiectului – în funcţie de obiective, resursele umane disponibile, criteriile de eligibilitate pentru obţinerea finanțării, date concrete bazate pe studii şi analize actuale;
3. Realizarea efectivă a proiectului – coordonare şi monitorizare, evaluări şi raportări realizate periodic, întocmirea dosarelor de plăţi necesare decontării și asigurarea unui management tehnic şi financiar al proiectului.